Atunci cînd ești la magazin și vrei să-ți umpli frigiderul sau cămara cu bunătăți trebuie să fii atent la cîteva elemente importante de pe etichetele alimentelor pe care le bagi în coș. În primul rînd ia în considerare termenul de expirare, dar nici eticheta nutrițională nu este ceva de ignorat pentru că îți oferă informaţii esenţiale despre calitatea produselor achiziționate. Dacă ești la dietă sau, pur și simplu, vrei să ai o alimentație echilibrată e bine să citești cît mai des și să înțelegi ce scrie pe eticheta asta.
Cu ajutorul ei afli foarte ușor cîte calorii îți furnizează produsul în cauză, cît zahăr și cîtă sare conține, dar și tipul și cantitatea de grăsimi conține.
Valoarea energetică a produsului este numărul de calorii al acestuia și este exprimată în două unităţi de măsură: kJ (kilo jouli) şi kcal (kilo calorii) exprimate de obicei pe 100 de grame de produs sau pe porție – ar trebui să te intereseze doar caloriile. Pentru a fi mai vizibilă informaţia este repetată pe faţa ambalajului sub forma unei casete în care sunt înscrise: valoarea energetică pentru o porţie de produs şi contribuţia unei porţii la necesarul caloric pentru o zi (apreciat ca fiind 2000 kcal/zi pentru un adult) în procente.
Conţinutul de sare recomandat de Organizația Mondială a Sănătății este de maxim 5 grame pe zi. Consumul crescut poate duce la hipertensiune artificială, considerată a fi un factor important de risc. Informaţia de pe eticheta nutriţional indică cantitatea totală de sarea totală (bazată pe conţinutul total de sodiu al produsului) şi nu neapărat sarea adaugată ca atare în produs.
Conţinutul de zahăr este menţionat sub forma zaharuri, adică cantitatea totală de zaharuri din aliment, inclusiv fructoza (zaharurile din fructe). Această cantitate n-ar trebui să depăşească 90 grame / zi, este indicat ca cea mai mare parte din aceasta să provină din fructe și miere, în detrimentul zahărului din comerț.
Tipul, cantitatea şi calitatea grăsimilor dintr-un aliment se exprimă de obicei pentru 100 grame de produs:
- grăsimile saturate sînt acei acizi grași saturați care determină creşterea colesterolului rău (LDL) atunci cînd sînt consumate în exces. Într-o alimentaţie echilibrată cantitatea maximă de grăsimi saturate consumată într-o zi nu trebuie să depăşească 20 g pentru un adult.
- acizii grași mononesaturați şi polinesaturați sînt aşa numitele grăsimi bune care scad colesterolul LDL (colesterol rău). Dacă nu există restricţii de aport caloric cantitatea de grăsimi mono şi polinesaturate poate ajunge la 50 grame / zi.
- acizii grași Omega 3 şi Omega 6 sînt grăsimi esenţiale în alimentaţie dar care nu pot fi produse de organismul uman. Fac parte din categoria grăsimilor polinesaturate şi se recomandă un consum zilnic de 2 grame de Omega 3 (acid alfa linoneic) şi 10 grame de Omega 6 (acid linoleic).
Prezenţa grăsimilor trans artificiale, adică cele care provin din grăsimile parțial hidrogenate, sînt un subiect discutat în ultimii cîțiva ani. Adică, cu alte cuvinte, cele care erau găsite în margarină și produsele similare, și care au fost înlocuite (cel puțin în unele cazuri) cu grăsimi vegetale tropicale (precum cele de palmier sau cocos). Sintagma grăsimi parţial hidrogenate indică faptul că respectivul produs încă conţine grăsimi trans artificiale – se recomandă evitarea lui.
