Este un foarte eficient antioxidant, protejează pielea de efectele radiaţiei ultraviolete şi previne deteriorarea celulelor sub acţiunea radicalilor liberi din organism, are un rol important în fertilitate (stimulează producţia spematozoizilor şi asigură buna desfăşurare a sarcinii femeii) şi de protecţie împotriva cancerului de prostată şi Azheimer, ajută celulele să comunice în mod eficient. Se recomandă a fi administrată împreună cu seleniu pentru a întări cît mai mult sistemul imunitar. Efectul asupra imunității face din vitamina E să fie recomandată ca parte a tratamentului pentru boli autoimune precum lupus eritematos disemitat, zona Zoster, dar și în afecțiunile cardiovasculare, ulcerul gastric, litiaza biliară, hemoroizi, fibrom uterin, dismenoree, astm bronșic, ascită, epilepsie și altele.
Efectul antioxidant asigură protecția împotriva acțiunii radiațiilor și chimioterapiei, dar și a smogului (dioxidul de azot) și a fumului de țigară. De asemenea, vitamina E scade de 4 ori riscul apariției Parkinson, încetinește procesul degradării neuronilor și evoluția bolii.
Carența acestei vitamine apare mai ales la bătrîni și oamenii cu alimentație necorespunzătoare și diferite boli cronice, precum afecțiunile hepatice, renale și anumite tipuri de cancer. Se manifestă prin anemie hemolitică (datorită fragilităţii crescute a eritrocitelor şi scăderii duratei de viaţă a acestora), acnee, greață, diaree, afecțiuni cardiovasculare, hepatice și gastrointestinale, impotență sexuală și leziuni ale aparatului genital la ambele sexe, afecțiuni neurologice cu evoluție lent progresivă, pierderea reflexelor și mers instabil, distrofie musculară (scăderea masei musculare) și oboseală, creșterea nivelului de colesterol în ser și mușchi, instalarea aterosclerozei.
Excesul de vitamina E apare la doze farmaceutice foarte mari (300-800 mg/zi) și poate duce la oligospermie sau azoospermie în cazul bărbaţilor, involuţie ovariană şi tulburări ale ciclului menstrual la femeim, scade absorbţia de vitamina K (acest lucru creşte riscul producerii de hemoragii). Cercetătorii de la universitatea Keio din Tokyo consideră că suplimentele cu vitamina E pot duce la subţierea oaselor: cercetările efectuate pe animale au arătat că cele mai multe forme de vitamina E stimulează producerea unor celule care distrug masa osoasă a organismului, interferînd cu procesul de distrugere şi construire a unei ţesături osoase noi. Atunci cînd osul se distruge celulele osteoclaste permit eliberarea unor substanţe minerale prelucrate ulterior în cadrului unui aşa-numit proces de resorbţie.
Necesarul zilnic de vitamina E este direct proporţional cu vîrsta şi cantitatea de acizi polinesaturaţi din alimentele consumate, putînd fi asigurat de o dietă echilibrată. Totuși, bătrînii, femeile gravide şi cele care alăpteaza au nevoie de un aport suplimentar de vitamina E. Doza recomandată zilnică pentru femei este de 8-10 mg pe zi şi 11-12 mg în perioada de alăptare iar pentru bărbaţi este de 10 mg pe zi.
Alimentele cele mai bogate în vitamina E sînt germenii de grîu, uleiurile vegetale şi margarină, avocado, produsele din cereale integrale, gălbenuşul de ou, fructele cu coaja lemnoasă (nuci, arahide, alune, migdale), ficat, unt de arahide.
