Procentul de japonezi cu vîrste înaintate, care se apropie sau au trecut deja de 100 de ani de viaţă, este unul dintre cele mai mari, raportat la nivel naţional şi comparat cu numărul bătrînilor din alte ţări. Acest lucru se datorează în primul rînd stilului de viaţă pe care-l duc japonezii luînd în considerare sportul realizat constat şi dietei specifice. Despre sport, exerciţiile fizice şi artele marţiale puteţi căuta informaţii în altă parte, aici vom detalia un pic dieta, mai ales că nu e nevoie să găteşti şi să consumi mîncare japoneză pentru a te bucura de beneficiile ei. Ţinînd cont că ea se bazează pe foarte multe fructe, legume, peşte şi fructe de mare, e suficient să iei consumi alimentele specifice zonei în care trăieşti şi care se încadrează categoriilor respective. Chiar dacă mai consumă şi carne de porc, vită şi pui, cu sau fără grăsimea de rigoare, chiar dacă mai consumă uneori hrană gătită în stil occidental, ceaiurile sînt aproape nelipsite, la fel şi tofu, orezul, soia şi algele sînt foarte des folosite.
Nu uita de faptul că japonezii preferă porţiile mici şi mănîncă în tihnă, savurînd la maxim hrana, aroma, momentul, dar şi plăcerea de a sta la masă. Japonezii folosesc des zicala “Hara hachi bu”, una care se bazează pe o învăţătură confucianistă ce spune că oamenii trebuie să mănînce pînă cînd stomacul este 80% plin. Consumînd hrana încet şi puţin cîte puţin îi oferi creierului timp să analizeze mai bine cît de plin este stomacul, senzaţia de saţietate şi tot ce înseamnă digestia.
Hrana este cît mai proaspătă, iar restaurantele japoneze au devenit cunoscute pentru prepararea mîncării vii (peştii şi animalele marine încă se mişcă şi se zbat cînd sînt aduse la masă) în faţa clientului. De multe ori ciocolata, cartofii şi prăjiturile sînt înlocuite cu alternative de genul fructelor, legumelor şi supelor.
Legumele stau la baza multor mîncărurilor japoneze, iar atunci cînd le gătești amestecate în sos asortat rezultatul este de-a dreptul delicios. Și nici n-au prea multe alegeri: ardeii graşi și cei iuți, mazărea, lăptucile, ceapa, roşiile, salata, morcovii, spanacul, mugurii de bambus, sfecla, rădăcinile de lotus, ridichile, ciupercile, napii şi legumele de apă sînt doar cîteva opțiuni. Atunci cînd sînt fierte în sos sau aburi, prăjite sau fripte ele nu-și pierd caracteristicile nutritive.
