Este atitudinea omului în faţa hranei, o componentă importantă a modului în care ne alimentăm corpurile cu substanţe nutritive. Ceea ce mîncăm este foarte important, nu doar cantitativ ci şi calitativ, dacă dorim să trăim sănătos. Dar la fel de important este şi cum ne hrănim, nu doar cîtă mîncare băgăm în stomac pentru a ne satisface poftele.
Devierile legate de comportamentul alimentar (și, indiferect, de problemele pe care le provoacă acesta) au la bază o deprindere greșită a consumării hranei sau o componentă psihică mai mult sau mai puțin evidentă. Stresul, de exemplu, influențează foarte mult modul în care mîncăm, putînd duce la extreme (gen înfometare sau îngrășare rapidă). În afara tulburărilor neuro-psihice cunoscute, cele mai grave perturbări ale comportamentului sînt anorexia și bulimia, două dintre zecile de tipuri de comportament nesănătoase perecum mîncatul pe fugă și înfulecatul mîncării în grabă, aproape fără să fie mestecată, mesele neregulate și vorbitul în timpul mesei, consumul de băuturi împreună cu alimentele (nu neaparat cele alcoolice, la fel de dăunătoare sînt apa și sucurile).
Consecințele acestui comportament inadecvat se răsfrîng mai devreme sau mai tîrziu asupra sănătății prin efectele pe care le produc: de la obezitate la slăbire (să fii ”doar piele și os” e la fel de periculos cu a fi gras sau obez), de la constipație la diaree, de la diabet zaharat la ulcer gastric sau duodenal, enterite sau colite, litiază biliară sau urinară, etc.
Preferințele culinare greșit orientate, cum ar fi preferința unui aliment în vederea multor altora, sînt considerate obiceiuri inadecvate, care pot produce în timp deficiente de vitamine și minerale și probleme de sănătate. Să preferi cantități mari dintr-un anume aliment, fie că este condiment iute sau acru, mîncare dulce, grasă sau sărată poate fi de asemenea periculos prin numeroasele boli pe care le produce.
