Instinctul alimentar, acela de a te hrăni cînd îţi este foame, este comun tuturor fiinţelor de pe Terra, inclusiv oamenilor. Totuşi, la aceştia din urmă există tendinţa de a fi lăsat de multe ori pe un plan secund, indivizii avînd tendinţa de a neglija acest aspect esenţial atunci cînd problemele personale de tot felul (fie slujba, fie proiectele curente sau probleme de dragoste ori familiale) preiau controlul activităţilor cotidiene. Reacţiile sînt diverse, variind de la o persoană la alta, printre cele mai cunoscute fiind anorexia, bulimia, mîncatul în exces (corelate cu lipsa activităţilor fizice).
În anumite situaţii este nevoie de ajutor de specialitate (mai ales la cazurile severe, dar nici la cele uşoare nu este exclus), dar de cele mai multe ori educarea (fie că vine de la o altă persoană, fie că este vorba de autoeducare) sau reeducarea comportamentului alimentar nu este doar utilă, dar şi necesară.
Pierderea gustului (adică informaţia primită de la papilele gustative şi care ajunge la creier pe mănînci sau bei ceva) contribuie într-o măsură destul de mare abuzul de condimente care desensibilizează receptorii de pe limbă, deși în unele situații un simț al mirosului absent sau foarte afectat afectează negativ și simțul gustului. Însă este de comun fenomenul pe care îl experimentează persoanele care consumă des mirodenii și care poate fi descris foarte simplu prin ”dacă nu le-aș pune în mîncare (mirodeniile) aceasta nu ar avea nici un gust”. Din punct de vedere istoric apariția condimentelor în alimentație a avut două motive: rolul benefic asupra digestiei (de exemplu cimbrul sau mărarul combate balonarea în timp ce ardeiul iute intensifică metabolismul) și a sistemului alimentar, dar și pentru a schimba aroma hrane care pe vremuri, înainte de folosirea curentă a frigiderelor, începeau să se descompună înainte de a fi consumate în întregime. Însă niciodată abuzurile (fie că este vorba de condimente sau alte elemente din hrană) nu au făcut prea mult bine, iar pe termen lung pot deregla sănătatea.
Principalele trăsături ale unui comportament alimentar sănătos
Comportamentul alimentar echilibrat sănătos variază de la o persoană la alta în funcție de mai mulți factori precum vîrsta și sexul, stilul de viață (sedentar versus sportiv, șofer de cursă lungă versus muncă de birou, de exemplu) și starea de sănătate, etc. Așa că trebuie să-ți alcătuiești comportamentul alimentar în funcție de ceea ce faci și hrana pe care o ai la dispoziție.
În cazul adulţilor este bine să ții cont de cîteva recomandări:
- numărul meselor să fie regulate, iar orele dintre ele să fie bine stabilite
- să mănînci de 3-5 ori pe zi (de preferabil 4), la cel puțin 3 ore distanță între mese
- mănîncă încet, mestecînd bine, evitînd mîncatul pe fugă sau în fugă
- evită conversațiile din timpul mesei, mai ales cele tensionate. E de preferat să eviți și cititul și urmăritul televizorului în timpul ăsta.
- ambientul să fie cît mai plăcut
- caută să nu fii ”prea plin” după o masă, oricare ar fi ea, pentru că asta înseamnă că ai depășit senzația de sațietate necesară unei digestii eficiente
