Omul este definit (cel puțin parțial) de hrana pe care o consumă: nu doar în menține în viață și sănătos, asigurîndu-i energie suficientă oricărei activități, dar comportamentul alimentar și mîncarea preferată arată ce fel de persoană este. Nici un om nu poate beneficia de o viață activă, lungă și sănătoasă dacă nu adoptă un mod sănătos de alimentație, situație în care ar trebui să aleagă cele mai bune alimente pentru organism – adică cele simple și naturale.
Specialiștii consideră că alimentele neprelucrate termic de origine vegetală trebuie să ocupe un loc important în alimentația oricărei persoane pe motiv că ele conțin materiale de balast (fibre care ajută la digestie și eliminarea deșeurilor) și substanțe antioxidante care oferă energie suplimentară și ajută organismul să facă față stresului psihic și fizic, prevenind și vindecînd o serie de boli.
Pe de altă parte este important ca alimentația să acopere necesitățile organismului cînd vine vorba de aminoacizii esențiali bunei funcționări, adică cărămizile tuturor proteinelor din corpul uman. În condițiile activității umane obișnuite (cu tot ce înseamnă ea) și mediului în care trăim (adică climă temperată, cu mari variații de temperatură, nivel ridicat de stres, etc) alcătuirea unei diete în întregime vegetală (cu toate gradele ei de la vegetarian la vegan) este foarte dificil. Multe dintre fructe și legume pot fi găsite la magazinele alimentare tot timpul anului, în cantități și preț variat, dar în unele situații acest lucru costă mai mult decît o alimentație normală. În plus, anumite substanțe esențiale se găsesc doar în carne (indiferent dacă e vorba de cea de pui, vită, porc sau pește – ultimii fiind considerați cei mai sănătoși), așa că nu uita să consumi și ala ceva în cantități ce variază în funcție de activitatea ta fizică (proteinele din carne oferă cea mai bună energie cînd vine vorba de efortul fizic și practica constantă a unui sport sau a unor activități fizice intense și constante). Carnea ar mai trebui completată cu ouă și lactate, toate proaspete și prelucrate cît mai simplu. Alte surse de proteine (cum ar fi, de exemplu, soia), administrate în cantități optime, pot înlocui destul de bine carnea.
În cele mai multe situații alimentele procesate tehnologic își pierd o serie de nutrienți, unii chiar foarte importanți, pentru că tehnologiile industriale de rafinare produc hrană foarte concentrate. Organismul nu este adaptat pentru a prelucra optim toate alimentele ce conține molecule foarte dense, iar dacă concentrația unei substanțe crește și are multe calorii ea este depozitată sub formă de grăsime. În plus, cu cît crește concentrația unei anumite substanțe sau a unui grup de substanțe cu atît mai mult scade concentrația altor substanțe care pot fi la fel de importante ca și primele pentru buna funcționare a organismului. Tocmai de aceea aceste produse și derivatele lor trebuie să fie consumate cu prudență, mai ales dacă faci prea mult efort fizic (sau deloc) sau ai anumite probleme de sănătate. Cele mai cunoscute alimente concentrate considerate nu tocmai sănătoase sînt zahărul alb rafinat, uleiurile rafinate, făina albă și sarea de bucătărie.
O altă problemă legată de procesarea tehnologică a hranei este prezenţa în produsele alimentare a aditivilor alimentari (cunoscutele E-uri), uneori în cantități mari.
Prepararea termică a alimentelor este unul dintre elementele esențiale ale evoluției umane cînd vine vorba de mărirea capacității cerebrale – hrana fiartă sau prăjită înseamnă calorii mai multe într-un timp mai scurt decît hrana crudă, indiferent dacă e vorba de legume sau carne, iar creierul beneficiază din plin de aceste calorii. Totuși, exagerarea nu este bine, nici măcar cînd fierberea sau prăjirea excesivă a alimentelor: fierberea excesivă duce la sărăcirea alimentelor în nutrienți (caloriile goale nu sînt suficiente pentru a fi sănătos), în timp ce prăjirea excesivă poate deveni periculoasă sănătății (nu poți digera cenușă). În general căldura schimbă componența chimică a unui produs, distrugînd vitaminele din legume sau producînd substanțe potențial cancerigene.
Știai că majoritatea gastritelor, colecistopatiilor sau colitelor sînt generate sau întreținute de modul nesănătos de pregătire a alimentelor? Sau că uleiurile și alte lipide încinse care îmbibă prăjelile prelungesc mult digestia, irită mucoasa stomacului și produc o serie de compuși toxici care se elimină greu din organism?
Alimentele conservate nu sînt doar conservele, ci toate mîncărurile care sînt păstrate pe timp îndelungat fără a se altera sau a se deteriora (cel puțin cînd vine vorba de proprietățile lor chimice și a gustului). Metodele de conservare sînt numeroase: congelare, adăugarea substanţelor conservante, fermentaţie, sterilizare, afumare, etc.
