Gastrita este una dintre afecţiunile obişnuite ale perioadei moderne şi are o mulţime de factori potenţiali, începînd de la o alimentaţie dezechilibrată (adică mîncatul pe apucate, la ore cît se poate de diferite, consumarea de alimente nepotrivite sau chiar flămînzirea), cîte infecţie, un produs iritant, o tulburare autoimună (adică acele afecţiuni cauzate de organism ca răspuns imun împotriva propriilor ţesuturi), sau chiar stres. Din punct de vedere medical, gastrita este inflamaţia mucoasei stomacului şi are două moduri de manifestare: gastrita acută, care apare brusc, şi gastrita cronică, care se instalează într-o perioadă oarecare de timp. Ca şi în cazul ulcerului se consideră că gastritele apar ca o consecinţă a dezechilibrului între factorii de agresiune folosiți în dizolvarea alimentelor (acid și pepsină) şi cei de apărare ai mucoasei gastrice (mucus, bicarbonat).
Primele semne ale gastritei sînt senzaţia de arsură şi apăsare în capul pieptului, greaţă și vomă, balonare și indigestii frecvente. Diagnosticul clar se poate stabili în urma unui examen radiologic cu bariu sau în printr-o endoscopie, adică analize ce permit medicului să exploreze interiorul tubului digestiv, adică esofagul, stomacul şi a prima părte a intestinului subţire (duodenul).
Alimentaţia joacă un rol important în tratarea gastritei, nu doar în provocarea ei (în numeroase situații). Practic, asta înseamnă mîncatul la ore fixe, fără pauze prea lungi, mestecă bine alimentele, nu consuma alimente cînd ești nervos sau cu puțin timp înainte / după ce te implici în activitate fizică solicitantă. Evită alimentele care irită stomacul precum prăjelile, grăsimea și dulciurile, sarea și carnea în cantități mari, alimentele prea fierbinți, prea reci sau prea condimentate, ceapa și usturoiul în cantități mari, dar și băuturile carbogazoase.
În plus, există mai multe fructe care au rol în protejarea mucoase stomacului și combat gastrita:
Datorită vitaminelor B1, B2, B3, A, şi C, şi fibrelor pe care le conţin, perele sînt printre cele mai recomandate în caz de gastrită pentru că reglează sistemul nervos şi tractul digestiv.
Pe lîngă vitaminele B1, B2, A, şi C, papaya mai conţine magneziu, fier şi potasiu, adică substanțe necesare organismului. În plus fructul este benefic pentru păr, piele, oase şi sistemul imunitar. Amestecînd papaya cu un pahar de iaurt într-un blender obții un amestec foarte sănătos care poate fi consumat în oricare moment din zi.
Bananele au un nivel crescut de fibre, au un conținut redus de grăsimi, reprezintă o sursă excelentă de energie şi au un uşor efect laxativ. E de preferat să consumi banane coapte decît cele verzi.
Piersicile au efect diuretic şi laxativ, conţin vitaminele A, C şi E care aută la prevenirea Alzheimerului, cancerului şi cataractei. În cazul gastritei chiar și frunzele de piersic pot fi consumate sub formă de infuzie (ai nevoie de două linguri de frunze de piersic la o ceașcă de apă fiartă, după ce răcești infuzia bea cîte o ceașcă de două-trei ori pe zi).
Datorită unui compus numit pectină merele creează un gel care protejează intestinele atunci cînd intră în contact cu apa, ceea ce le face foarte eficiente și în combaterea simptomelor gastritei. Merele pot fi consumate la gustarile din timpul zilei sau in salate cu morcovi, dovleac sau alte vegetale. Puteti combina mărul cu fulgi de cereale integrale.
