Nu toată lumea ar trebui să consume aceeaşi mîncare (ca alcătuire a meselor zilnice) şi nici aceleaşi porţii (ca şi cantitate) pentru că alimentaţia trebuie adaptată fiecărei persoane în parte şi ritmului ei de viaţă. Evident, mîncarea fiecărei zile ar trebui să conţină cît ai multe din grupele principale (proteine de origine animală, fructe, legume, seminţe, ouă, lactate), dar necesarul caloric (măsurat în primul rînd prin cantitate) şi alcătuirea fiecărei mese se stabilesc în funcţie de mai mulţi parametri precum sexul, înălţimea, masa corporală, bolile de care suferă şi, cel mai important, activităţile zilnice (efort fizic versus efort mental) pe care le face.
Pentru a nu depăşi cantitatea de alimente de care are nevoie organismul trebuie să ai mereu în minte mărimea unei porţii corecte: adică o friptură de maxim 150 de grame de carne cu o garnitură (de cartofi piure sau prăjiţi, paste sau orez) între 150-200 de grame pentru un om obişnit (cu talie normală). La porţia asta poţi adăuga salate de fructe şi legume (bogate în vitamine şi minerale, de preferat fără manioneză sau alte sosuri şi cu uleiu de măsline) care dau senzaţia de saţietate.
Cantitatea optimă de orez pentru o masă ar fi cam cît poţi să iei în mîînile făcute căuş, iar tipul de orez recomandat este cel brun în defavoarea celui alb pentru că are mai puţine calorii, dar este bogat în fibre şi vitaminele B. Cantitatea recomandată de lactate este de două felii de caş dulce, brînză de vacă sau telemea puţin sărată. Se recomandă evitarea brînzeturilor grase din cauza numărului mare de calorii.
Cantitatea maximă zilnică de dulciuri n-ar trebui să depăşească 300 de calorii, adică o prăjitură, o clătită sau o plăcintă de mici dimensiuni. Problemele cu dulciurile nu vin neaparat de la făină, lapte şi ouă, ci de la zahăr şi umplutură.
