Susanul este una dintre cele mai vechi plante cultivate constant de oameni: s-au găsit urme ale prelucrării şi consumului mai vechi de 5 mii de ani. Seminţele de susan conţin cantităţi mari de calciu şi magneziu, iar egiptenii din antichitate le foloseau ca medicament. Femeile din Babilon considerau că seminţele de susan amestecate cu miere le sporea frumuseţea şi le menţinea tinere mai mult timp în timp ce soldaţii romani consumau amestecul pentru a obţine energie şi putere.
Susanul ajută la tratarea diabetului: uleiul obţinut din seminţe amplifică eficienţa medicamentelor pentru diabet. Folosit la gătit uleiul scade tensiunea arterială, atît sistolică cît şi cea diastolică (efectul este foarte vizibil la pacienţii cu tensiune mare care iau diuretice sau beta-blocante) şi nivelul glucozei din sînge. De asemenea, uleiul de susan previne formarea plăcii pe vasele de sînge (cea care dă arteroscleroza) şi menţine sănătatea sistemului cardiovascular.
Uleiul din seminţe de susan previne apariţia cariilor, tratează gingivita (gingiile care sîngerează) şi gîtul inflamat, întăreşte dinţii şi elimină placa dentară (reducînd dezvoltarea streptococilor responsabili de ea), a fost folosit vreme de mii de ani în medicina tradiţională indiană pentru menţinerea sănătăţii orale.
Uleiul previne scleroza multiplă deaoarece reduce producerea unei proteine care provoacă inflamaţii autoimune şi atacă sistemul nervos.
Uleiul protejează rinichii împotriva unor probleme ce pot apărea din cauza folosirii antibioticelor, dar conţine şi substanţe care previn răspîndirea tumorilor în mai multe tipuri de cancer: leucemie, melanom, de colon, de prostată, de sîn, cancer la plămîni sau pancreas.
