Sursa de energie a creierului este glucoza, cea mai potrivită substanță pentru a obține cantitatea mare de energie (comparată cu restul organelor) necesară funcționării creierului la nivel optim – este organul care are nevoie de nu mai puțin de 2% din energia totală. Însă are nevoie și de alte substanțe pentru a-și păstra impactul major asupra sistemului nervos, a memoriei și capacității de conentrare: alimentele bogate în acizii grași omega 3 (precum peştele, uleiul de peşte, algele și fructele de mare, uleiul de in și de rapiţă, soia, nuci și alune consumate crude, nu prăjite sau sărate, carnea de pasăre şi cea de vînat, fructele şi legumele proaspete) încetinesc oxidarea celulei nervoase şi îi feresc pe oameni de bolile neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson.
Este recomandat peştele gras oceanic, de apă rece, mai ales somon sălbatic, sardele, macrou, macrou, ton şi hering, care trebuie preparat fără adaos de grăsime, în tigăi antiaderente sau la cuptor. Dintre toate uleiurile vegetale se recomandă cel de măsline extravirgin (gradul de aciditate mai mic de 1%), obținut prin presare la rece.
Carnea de pasăre fără piele şi ouăle păsărilor hrănite natural, fără hormoni şi chimicale, dar și carnea de vînat sînt surse bune de proteine şi vitamina B12: proteinele participă la fabricarea de neurotransmiţători (precum acetilcolina, serotonina, dopamina) responsabili pentru procesele și rețelele neuronale din creier. Vitamina B12 se absoarbe mai greu după vîrsta de 50 de ani şi de aceea este important un aport crescut celor de vîrsta a treia.
Unii nutriționiști consideră că ar fi bine să ocoliți acizii grași omega 6 pe motiv că raportul dintre acizii grași omega 3 și omega 6 nu a variat foarte mult în alimentația omului preistoric, iar dezechilibrul acestui raport duce la creșterea colesteroului (și, în timp, la vasoconstricţie, hipertensiune arterială, dislipidemii, depresii, și apariţia bolilor neurodegenerative). O cantitate crescută de omega 6 ar avea efecte pro inflamatoare și oxidante, așa că se recomandă reducerea consumului de alimente bogate în această substanță (grăsimile vegetale precum uleiul de floarea soarelui și de porumb, dar și a produselor derivate, margarină, produsele de patiserie, cofetărie, fast food, biscuiţi, snackuri).
Glucoza reglează memoria, iar nivelul ei în sînge este critic: prea puțină sau prea multă dăunează memoriei. Totuși, cînd cantitatea de glucoza din sînge crește moderat memoria devine mai bună, așa că ciocolata și carbohidrații (miere, fructe şi legume, paste făinoase, pîine și cereale integrale) consumate în cantități mici în timpul sesiunii de examene nu face decît să ajute. E important de reținut că ciocolata şi vinul roşu susţin memoria datorită conţinutului bogat în antioxidanţi care contribuie la protejarea creierului împotriva îmbătrînirii şi îmbolnăvirii. Totuși, în condițiile de stres nivelul glicemiei este prea ridicat, iar dacă consumi carbohidrați vei afecta și mai mult memoria și capacitatea de învățare.
